Serialul I May Destroy You: o substanţă revelatoare a societăţii

Serialul HBO spune cu curaj o poveste ce va reverbera mult timp de acum înainte
I May Destroy You/Pot să te distrug. Ar fi o idee să ţii minte acest titlu, pentru că sigur va fi comentat multă vreme de acum înainte. De asemenea, va primi o mulţime de premii, poate cu o hărnicie la fel de mare ca excelentul Fleabag. Serialul cu Michaela Coel este disponibil pe HBO Go şi noi îl considerăm, după doar două din cele 12 episoade văzute, una dintre ficţiunile obligatorii ale anului. Iată mai jos de ce.

Am descoperit-o pe Coel acum câţiva ani, graţie puţin văzutului şi mai mult decât savurosului Chewing Gum, într-o vreme disponibil pe Netflix. I May Destroy You are o cu totul altă abordare, mult mai incisivă, decât proiectul anterior al britanicei, şi acesta este şi motivul pentru care va da multă apă la moară discuţiilor din contextul sexului consimţit, al feminismului şi al mişcărilor Black Lives Matter.

Pe scurt, Coel o interpretează în serial pe Arabella, o tânără autoare care, după o noapte de pomină în oraş, nu-şi mai aminteşte cum a ajuns acasă. Cu telefonul zdrobit şi o rană la cap, Arabella alege să treacă peste, doar că în curând o imagine şi un sunet încep să nu-i mai dea pace: un bărbat caucazian mişcându-se ritmic deasupra ei şi bufnetul la fel de ritmic al unei uşi de toaletă. Aici începe o investigaţie personală a eroinei, dar şi o profundă reevaluare interioară.

În general noi facem apologia abordării Netflix asupra lansării unui serial, aceea de a lăsa publicul să decidă ritmul în care îl consumă. Nu suntem de aceeaşi părere şi cu I May Destroy You, pentru că acesta beneficiază din plin de aşteptarea dintre episoade. Povestea are timp să se insinueze în preocupările publicului, iar acesta îi va putea analiza (şi, sperăm, asimila) în voie problemele etice şi sociale.

Din punct de vedere legal, problema violului e simplă. Dincolo de ceea ce unii sau alţii consideră provocări (poate un comportament mai promiscuu, poate o vestimentaţie mai sumară a victimei), violul dispare din discuţie numai dacă actul sexual e consimţit şi rămâne consimţit. Faptul că o femeie este în oraş şi bea shot după shot nu înseamnă că trebuie să sfârşească violată într-un cubicul de toaletă. Fără "dar" şi fără "poate", orice le-ar plăcea să spună păreriştilor de pe Facebook şi vloggerii instigatori.

Am rămas impresionaţi de modul cum serialul nu doar reuşeşte să creeze o protagonistă credibilă şi uluitor de vie, ci şi să abordeze ambiguităţile acestei probleme extrem de spinoase, ambiguităţi care nu ar trebui să permită publicului derapaje de la o poziţie clară: în centrul poveştii din I May Destroy You se află un viol.

Sunt incredibile reacţiile din jurul acestui serial. Unii îl resping pe motiv că "actriţa e urâtă". Sau că Arabella e "enervantă". Alţii spun "dar mai lăsaţi-mă cu negrii ăştia". Alţii conchid cu satisfacţie: "bine i-a făcut, panarama o merita!" Este de ajuns să urmăreşti reacţiile şi să vezi ce nu e ok în societate, iar aici meritul serialului nu poate fi contestat: funcţionează pur şi simplu ca o substanţă revelatoare a rasismului, a prejudecăţilor, a indiferenţei şi a confuziei între ceea ce este permisibil şi ceea ce nu e. Sperăm ca publicul din România să treacă testul Arabellei.

Noi vom rămâne alături de eroină până la ultimul episod, în speranţa că violatorul ei va primi ce merită.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Login
Dont have account? Sign Up
Register

Already have an account? Login